Dancer In The Dark
Dancer In The Dark – inspirat de celebrul musical al lui Lars von Trier a avut premiera pe scena Teatrului Maghiar din Timișoara în martie 2018.
Imperfecțiunea sistemului judiciar, cu inevitabilele sale erori, este suportabilă în contrapunct cu existența justiției divine, perfecte, care reechilibrează balanța. Dar dacă și justiția imanentă poate da erori? Selma, o imigrantă îndrăgostită de musicaluri în America anilor `60, este victima perfectă a celor două fețe ale justiției. Mamă iubitoare, bună prietenă, eternă visătoare, Selma va fi înghițită de construcția putredă a banilor și intereselor din pseudodemocrația americană. Folosind formatul generos al musicalului, spectacolul pune întrebări despre infailibilitatea sistemului juridic, Visul American și limitele noastre umane.
- Regia: Kocsárdi Levente
- Compozitor: Vlaicu Golcea
- Coregraf: Cristina Lilienfeld
- Decor: Mihai Donici
- Costume: Mihaela Crețescu
- Asistent sound-design: Uțu Pascu
Distribuţia:
- Selma – Magyari Etelka
- Gene – Makkai Gergő
- Kathy – Csoma Judit
- Bill – Balázs Attila
- Linda – Mravik (Szilasi) Eszter Júlia
- Jeff – Kiss Attila
- Samuel – Aszalos Géza
- Norman – Vass Richárd
- Brenda – Éder Enikő
- Procuror – Lőrincz Rita
- Oldrich Novy – Horányi László
- Cameraman – Mátyás Zsolt Imre
- Dr. Williams, Dolores – Tar Mónika
- Avocat, Detectiv – Molnár Bence
- Judecător, Director adjunct – ukács-György Szilárd
- Dr. Garon – Mihály Csongor
- Flașnetar-martor – Molnos András Csaba
- Toboșar – Lázár Dávid
“Este bine cunoscută povestea sfâșietoare a filmului, fântână de lacrimi pentru spectatori, cu eroina aproape oarbă, care muncește din greu ca să strângă bani pentru operația fiului suferind de aceeași maladie. La prima vedere, montarea construită în jurul eroinei care se visează star de cinema poate fi considerată un musical, cu coloana sonoră incitant-enigmatică semnată de Vlaicu Golcea. Dinamismul momentelor nu se rezumă doar la dansul inspirat al protagonistei și al trupei (coregrafie Cristina Lilienfeld), ci decurge și din mișcările ce însoțesc replicile actorilor, un contrapunct numai bun pentru filonul melodramatic prezent în scenariu. Mai mult, drama se insinuează pe nesimțite, căci actrița Magyari Etelka propune un personaj demn și luminos, mizând nu pe emoție explicită, ci pe un joc prietenos-cerebral. Apariția sa longilină, fața binevoitoare din spatele ochelarilor rotunzi, plină de firesc și de modestie, transmit, din capul locului, onestitate.” Cristina Rusiecki