Moving Fields
Moving Fields este un spectacol de dans contemporan care chestionează conceptul de energie, punând corpul în dialog cu resursele sale ascunse.Î
n căutarea originii mișcării patru dansatori intră într-o comunicare profundă cu ei înșiși, cu spațiul fizic și sonor, cu tehnologia, cu publicul. Tehnologia joacă un rol important în spațiul scenic, corpul fiind provocat să se adapteze și să comunice în mod real cu elementele instalației interactive.
Moving Fields este un traseu de încărcare, descărcare, conservare, dăruire și sondare pe care artiștii îl parcurg alături de public. Pe parcursul acestui drum fiecare dintre noi își conturează un răspuns la întrebarea “ce ne mișcă ?”
“Tensiunile se eliberează la întâlnirea dintre doi corpusculi activați care fac să pară lumea un caleidoscop defect. Iar în acest proces frunzele prind viață iar lumina se transformă în sunet pentru că într-un spectacol experiment totul este posibil.” Lorin Corrylus – blogger
Concept și coregrafie: Cristina Lilienfeld
Consultant dramaturgie: Mihaela Dancs
Dansatori: Alexandra Bălășoiu, Denis Bolborea, Catrinel Catană, Răzvan Rotaru, Filip Stoica, Cristina Lilienfeld
Compoziție muzicală: Diana Rotaru
Interpretează: ansamblul Sonomania
Instalație interactivă: Cristian Iordache
Costume: Georgiana Gherghișan
Light design: Alexandros Raptis
Grafică: Oana Băluță
Durata: 50’Producție PETEC 2017Reprezentații la: Centrul Național al Dansului București, Centrul Replika, București; Fabrica de Pensule, Cluj; Centrul Cultural Reduta, Brașov; Centrul Coregrafic Linotip, București; Teatrul Matei Visniec din Suceava, Teatrul Toma Caragiu din Ploiesti, Teatrul Marin Sorescu din Craiova
”Relația dintre spațiu și corp este una profund energetică, de aici și câmpurile create în jurul corpurilor – spectatorii au intrat în sală abia după ce treceau de un arc electric (de mică intensitate, să ne înțelegem) creat de două dintre protagonistele serii, următoarea „vamă” fiind Denis Bolborea. Provocarea cu câmpul electrostatic o putea accepta sau nu – puteai să simți pe propria ta piele cum e să ai părul zbârlit!), dar odată așezat în fotoliu erai deplin conștient că nu vei fi și liniștit. Alexandra Bălășoiu, Denis Bolborea, Andreea Belu, Cristina Lilienfeld s-au cercetat reciproc, s-au căutat, s-au certat unii cu alții, s-au iubit, au scris minipovești de iubire, au căutat să înțeleagă ce li se întâmplă, au fost uimiți de ce-au găsit/aflat, au spart bariere, s-au lăsat inundați de energie – personală sau a celorlalți – au dus înspre spectatori parte din aceste energii, i-au provocat să le accepte sau să le lupte cu ele. Obiectele capătă altă valoare în toată această nouă poveste, una scrisă ad-hoc de cei patru dansatori, cu ajutorul publicului. O valoare legată intrinsec de universul sonor, unul poetic și foarte special, creat de Diana Rotaru. O amprentă auditivă atât de necesară pentru o astfel de poveste, din care n-au lipsit provocările și uimirile.
Un spectacol care poartă amprenta Cristinei Lilienfeld, o artistă matură, care încă n-a obosit să caute formule și expresii ale corporalității, ipostaze contemporane ale omului aflat într-o relație cu spațiul – conștientă sau nu, rămâne de văzut.”
Cronica de Nona Rapotan, citeste integral: https://bookhub.ro/miscarea-ca-forma-de-comunicare-descoperirea-adictiilor/